La lista substantelor bioactive se adauga pe langa auxine, tamine, flavonoide si microelemente precum: Ba, Fe, Zn, Cu, Co, Mn, Ni, Al, Sr, Cr, Ag, Sn, Si, Mg, Ti. Numarul microelementelor gasite in propolis coincide cu cel gasit in mugurii de plop, ceea ce constituie o dovada certa in sprijinul teoriei despre originea propolisului care indica drept sursa a acestuia, exudatele rasinoase ale speciilor de plop. in propolis s-a identificat si o terpena din grupul cariofilenului (acetoxi-betulenol) si o aldehida cromatico-izovanilina.
Din familia flavonelor sunt mentionati produsii: chrizina, tectochrizina, flavone-oximetilate si din grupul flavonolilor: galangina, izalpralina, derivati oxi-metilati, ramnocitrina, kaemptoferidul; din grupa flavononelor s-au identificat: pinocembrina, pinostrobina, cat si derivatii oximetilati, iar din grupa derivatilor quercitinei: acetoxi-betulenolul si izovanilina.In printa acizilor alifatici si esterilor acestora, in exudatul mugurilor nu s-au identificat cei cu catena lunga, ci numai cei cu catena scurta (cu putini carboni).
Acizii aromatici si esterii lor prezenti in extractele de propolis s-au identificat a fi cei cu actiune antifungica si antibacteriana, unii fiind alergeni.
Alcoolii au variate proveniente: meolismul albinei, ceara si exsudatele din muguri. Aldehiclele pron din exsudatele mugurilor, prezentand multe sortimente. Cetonele au fost prezente numai la trei specii. Chalconele inrudite cu flavonele sunt considerate a fi derivate din acestea in cursul constituirii propolisului. Dihidro-chalonele sunt apreciate de unii cercetatori ca artefacte caracteristice mugurilor de plop, aceste substante fiind balsamifere care determina atractia albinelor la specia respectiva.