Activitatea inimii
Activitatea inimii, ritmică şi involuntară, se desfăşoară în trei timpi:
* contracţia celor două atrii (sistola atrială)
* contracţia celor două ventricule (sistola ventriculară)
* repausul general al atriilor şi ventriculelor (diastola generală)
Inima este un muşchi, care, ca toţi muşchii, are nevoie de repaus pentru elimina-rea toxinelor rezultate în urma contracţiei şi pentru a-şi reface rezervele. Această recuperare se face în diastola generală.
Cei trei timpi în care inima îşi desfăşoară activitatea formează revoluţia cardiacă (ciclul cardiatic)
În sistola atrială, pereţii atriilor se contractă, împingând sângele în ventricule. În acest moment, peretele ventricular este relaxat (diastolă ventriculară).
În sistola ventriculară, pereţii ventriculelor se contractă şi sângele este împins în aortă şi artera pulmonară; ventriculele se golesc, urmând ca imediat sângele din atrii să le umple.În momentul sistolei ventriculare, peretele atriilor este relaxat (diastola atrială), iar valvulele închid orificiile dintre atrii şi ventricule, sângele fiind împiedicat să revină în atrii. Sângele, împins cu putere din contracţia pereţilor ventricculelor şi având presiune mare, reuşeşte şă deschidă valvulele aflate la baza arterelor aortă şi pulmonară. Acum vă puteţi explica de ce peretele ventriculelor, şi mai ales al celui stâng, este aşa de gros.
În timpul diastolei generale, sângele din vene curge în atrii, iar prin valvulele dintre atrii şi ventricule, care sunt deschise, curge în ventricule, datorită forţei de gravitaţie.
Ritmul cardiatic (numărul contracţiilor pe minut) depinde de activitatea persoanei, vârsta, starea psihică, sexul acesteia.
Ascultând bătăile inimii, constaţi că se aud nişte zgomote mai deosebite, care se repetă.
Primul zgomot, mai lung şi mai profund, se produce datorită încheierii valvulelor dintre atrii şi ventricule şi pulsării sângelui din ventricule în artere.