Pe lângă celulele roşii şi albe în sânge există şi nişte fragmente de citoplasmă desprinse din unele celule cu talie mare. Acestea se numesc plachete sangvine şi sunt în număr de 200000- 400000/ mm pătrat şi au dimensiuni foarte mici. Ele au rol în coagularea sângelui, intervenind imediat după ce se produc leziuni. Aici, plachetele sangvine se unesc în grămejoare şi participă împreună cu alţi factori din plasmă la formarea cheagului.
Plasma constituie partea lichidă a sângelui care are în compoziţie substanţe anorganice cum ar fi: apa şi sărurile minerale şi substanţe organice cum ar fi: fibrinogenul( substanţă cu rol în coagularea sângelui)
Fibrinogenul în contact cu aerul se transformă într-o substanţă filamentoasă şi insolubilă numită fibră. Aceasta formează o reţea de fibre în ochiurile căreia se globulele. În acest fel se formează cheagul care nu permite scurgerea săngelui.
Plachetele sangvine şi fibrinogenl sunt factori ai coagulării sângelui.
În afară de intervenţia la formarea cheagurilor plasma are şi rol de transportor, ea transportă de la locul de formare la cel de acţiune următorii produşi:
-substanţe nutritive
-hormoni produşi de glandele endocrine
-anticorpi
-substanţe nefolositoare
Alături de sânge, circulaţia substanţelor în corpul omului se asigură de către lichidul interstiţial şi limfă.
Lichidul interstiţial, aflat între celule, provenie din sânge, însă, spre deosebire de acesta, nu conţine globule- decât leucocite mici- şi nici fibrinogen.
Lichidul interstiţial pătrunde treptat în interiorul unor capilare, chiar la nivelul spaţiilor dintre celule , formănd limfa.
Limfa, care circulă prin vasele limfatice, se varsă în sânge şi, astfel, împreună cu lichidul interstiţial, contribuie la transportul substanţelor în organism. Comparând-o cu sângele, limfa conţine mai multă apă şi mai multe leucocite, dar nu conţine hematii.
Numărul constant al globulelor, cât şi compoziţia plasmei, mereu aceeaşi la un om sănătos, arată că mediul intern al corpului are un echilibru stabil, la menţinerea căruia participă organismul în totalitate.