Desi stresul poate exercita o anumita influenta asupra receptibilitatii sau a progresului unei boli cum ar fi o raceala sau poate cancerul afecteaza unele dereglari in mod direct. Oamenii de stinta atribuie in cea mai mica parte acest efect la istoria evolutiei motivand ca la un moment dat oamenii au trebuit sa traiasca cu amenintari fizice constante din partea animalelor salbatice si a elementelor, bineinteles din partea celorlalti oameni si ac organismul s-a dezvoltat intr-un fel care l-a ajutat sa faca fata stresului psihic. Inima bate mai rapid, tensiunea creste si alte sisteme ale organismului se pregatesc sa se intalneasca cu amenintarea. Cand o persoana actioneaza pentru a face fata amenintarii aceste sisteme se reduc la normal. Fuga sau lupta-asa numite reactii de lupta-sunt amandoua moduri reusite de a face fata multor amenintari fizice.
…Problemele apar cand corpul se pregateste, asa cum am descris, sa faca fata pericolului dar nu poate. De exemplu, cand esti prins in trafic, stresul poate face corpul sa se pregateasca de fuga sau lupta, dar cand nu poate actiona sistemele organismului devin supra active. Repetate experiente similare de aceasta natura frustranta pot duce la conditii de hipertensiune. Multi alti determinanti pot duce la dereglari inrudite cu stresul. Printre aceste investigatii se afla un tip de comportament, pe care oamenii de stinta l-au numit tipul A. Un termen adresat persoanelor predispuse bolilor arterei coronare. Niste cercetari pretind ca tipul A de viata care este caracterizat prin intensitate competitiva si greu directionabla, este sociat cu o crescuta incidenta a mai multor dereglari inrudite cu stresul.